SCURTA CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ A DEPRESIUNII DORNELOR
Cele două subdiviziuni ale Depresiunii Dornelor pe care le-am amintit sunt împărțite printr-un pinten muntos, adesea întrerupt de văi adânci, se avântă spre Vatra Dornei, plecând din Pietrosul Câlimanului (2102 m), se continuă cu Lucaciu (1769 m), Lumea Serbii (1775 m) cu cei Doisprezece Apostoli, Tamaul (1863 m), Mărișelu (1871 m), Pietrele Roșii (1619 m) apoi Dealul Negru (1301 m), coborând la confluența Negrii Șarului cu Bistrița la localitatea Gura Negrii (800 m). Din axul muntos amintit, coboară în interior, plaiuri împadurite și cu suprafețe întinse de fânete și pășuni, cu numeroase așezări care impestrițează și dau viață peisajului pitoresc și plin de culoare.
Privind această regiune din fundul văilor, ai impresia că plaiurile, culmile muntoase radiare care se desprind din rama muntoasă și care înaintează spre interior, schimbă cu totul caracterul de depresiune. Când privești însă regiunea de pe înălțime toate neregularitățile dispar și ea apare în toată splendoarea ei ca o adevarată depresiune intramontană.
Altitudinea minima în cadrul depresiunii este de 802 m
la confluența Bistriței cu Dorna iar altitudinea maxima de 1700 m, (după ce am facut media inaltimilor din jur).
Depresiunea Dornelor are o suprafata totală de 1100 km2 din care 432 km2 constituie depresiune, ceea ce reprezintă 40% și 665 km2 formează înălțimile muntoase, reprezentând 60%.
Case in comuna Panaci
Agroturismul este acea formă de turism în care persoana se deplasează, cazează și își desfășoară activitatea într-un cadru natural, în mediul rural. În comuna Panaci, turismul rural (agroturismul) deține o pondere considerabilă.
Agroturismul este capabil să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească prin implicarea turiștilor în viața gospodăriei și furnizarea acestora de servicii și activități (masă, cazare, interacțiune cu mediul socio-natural) proprii gospodăriei țărănești.
Turismul rural îmbrățișează toate activitățile turistice derulate în mediul rural, având drept scop valorificarea potențialului natural și uman al satelor.
Un element cheie în agroturism este ospitalitatea oamenilor, aceasta trăsătură fiind definitorie pentru bucovineni.
În cadrul gospodăriilor agroturistice din Panaci, turiștii au ocazia sa servească produse alimentare 100% naturale, fără aditivi, conservanți sau compuși chimici sintetici. Ceea ce este, însă, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa servească din preparatele culinare si băuturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice.
Depozitul Fosilifer de la Glodu
Situată în micro depresiunea Domelor, comuna Panaci are o “zestre” florală de excepţie. Aici pot fi întâlnite, în mediul lor natural, monumente ale naturii, cum ar fi: bulbucul, sângele voinicului (la Păltiniş), curechiul de munte (în mlaştina din rezervaţia de la Tinov), ruginarea, mesteacanul pitic.
“Roua cerului” face parte din familia Droseraceae şi este una din puţinele plante carnivore întâlnite în ţara noastră. Planta este recunoscută şi ca remediu natural având proprietăţi multiple: are efectul spasmolitic al plombaginei asupra bronhiilor, calmează spasmele tusei convulsive, antispastic intestinal, antibiotic, cicatrizam.
Un alt atu al comunei Panaci este reprezentat de existenţa „Arborelui Zmeu”.
Pe teritoriul României există doar 3 copaci din această specie extrem de rară.
Povestea care circulă în zonă spune că Badea Cârţan a dus aceşti arbori de la Roma, din care unul a ajuns şi la Panaci. Ramurile cresc sub formă de vârfuri, formând o coroană asemănătoare unui zmeu.
Comuna Panaci are un potenţial turistic deosebit mai ales datorită peisajelor naturale existente în zonă. Pentru a se detaşa de problemele cotidiene, turiştii se pot bucura de natură vizitând Depozitul forestier şi fosilifer de la Glodu.
Depozitul de scoici situat în satul Glodu, a fost descoperit de localnici şi de profesorul de biologie de la şcoala Panaci şi analizat de copiii care au făcut săpături şi au găsit scoici, rămase de zeci de mii de ani, când acea zonă a fost acoperită de apă.
La ieşirea din satul Glodu spre Broşteni este un izvor cu apă minerală, sătenii spunându-i “borcuţ”. Prezenţa resurselor hidrominerale este strâns legată de activitatea postvulcanică a acestui masiv, dioxidul de carbon – a cărui dinamică ascendentă este facilitată de sistemul de fisuri tectonice din fundamentul cristalin – fiind dizolvat în stratele acvifere freatice ale depozitelor aluvionare ce formează terasele medii şi superioare ale versantului drept al râului Dorna.
Biserica din Panaci
Bucovina a rămas o regiune neocupată încă de la stăpânirea romană, fiind considerată zonă a dacilor liberi. Apogeul istoriei Bucovinei l-a reprezentat epoca domnitorului Ștefan cel Mare (1457-1504) când întreaga regiune s-a dezvoltat din punct de vedere politic, economic și arhitectural. În acea perioadă s-au construit majoritatea edificiilor religioase, căci conform unei legende domnitorul Ștefan cel Mare ridica o mănăstire după fiecare bătălie câștigată.
Turismul religios este un fenomen complex care se află în continuă transformare și diversificare, păstrându-și însă elementul de bază care l-a consacrat: religia.
Pornind de la noțiunea de turism ecumenic se poate vorbi de două mari tendințe de călătorii:
– Călătorie unifuncțională, care are un singur scop de natură religioasă. Un exemplu foarte bun în cazul României sunt călătoriile religioase efectuate la lăcașuri cu icoane făcătoare de minuni. Participantul la acest gen de călătorie este strict pelerinul.
– Călătorie pluri-funcţională, care îmbină aspectele religioase ale călătoriei cu cele strict culturale și care permit vizitarea unui număr mai mare de obiective turistice. Atunci când elementul de atracție pentru turiști se află într-un monument sau altă formă a patrimoniului cultural de factură religioasă, se poate vorbi de turism în spațiu religios.
-
Turist pe ATV
Practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare în cadrul comunei Panaci datorită potenţialului oferit de cadrul natural respectiv de munţii Carpaţii Orientali. Se pot practica drumeţiile montane, sporturi de iarnă, dar şi activităţi specifice turismului de aventură şi sportiv: alpinismul, escalada, mountain bike, zboruri cu parapanta
Femeie cu fus
Turismul cultural prezintă mari posibilităţi de atracţie pentru turiştii autohtoni şi străini prin integrarea valorilor de patrimoniu cultural naţional in cel european şi mondial. Comuna Panaci este păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor, meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, unde talentul şi atracţia către frumos se materializează în adevărate opere de artă – ceramică, covoare ţesute manual, cojocărit, ţesături, instrumente populare, măşti etc..
