Comuna Panaci

IMG_0504

Iarna în comuna Panaci

În anii 1790 – 1791, pe teritoriul actual al comunei, s-a stabilit împreună cu o familie numeroasă oierul Iftimie Negrea, originar din comuna Crucea. Gospodăria și-a întemeiat-o în centrul actual al satului, pe cursul Călimănelului, iar sălașul vitelor îl avea în actualul sat Coverca. Fiind priceput în tratarea și vindecarea unor afecțiuni umane și veterinare prin metode tradiționale naturiste,acesta a fost poreclit “Panac”, de unde își trage numele satul Panaci.

Comuna Panaci cu cele șase sate componente (Panaci, Coverca, Păltiniș, Drăgoioasa, Glodu, Catrinari) se desfasoară pe culoarul sudic al Șarului, cu așezări risipite pe toate văile care converg în râurile Neagra Șarului, pe de o parte, iar în cealaltă latură în Neagra Broștenilor.

IMG_0484

Uliță din satul Panaci

Suprafața comunei este de 138 km2 din care mare parte, adică 61% o formează înălțimile muntoase iar 39% locurile joase, depresionare.
Așezările s-au stabilit aici încă din vechime pe locurile mai prielnice, adăpostite de-a lungul cursurilor de apă, astfel încat astăzi, lungimea comunei de la limita cu Șaru și până la Gura Glodului se desfășoară pe distanța de 21 km, iar lățimea ei cuprinzând și zona muntoasă, între Sestina și Barnar, tot cam pe aceeași distanță. Distanțe destul de mari există între satul de centru și celelalte sate care compun comuna, de asemenea între centrul urban Vatra Dornei – 16 km- sau între reședinta de județ, municipiul Suceava – 116 km.
În latura nord-estică se învecinează cu comuna Crucea, hotarul formaându-l Piatra Taieturii ( 1431 m ) iar Dealul Rusului ( 1549 m ) formează hotarul cu comuna Dorna Arini.
Hotarul cu comuna Broșteni, în est și sud-est urmează o linie care trece prin Tunzarii, Creasta Buza, pâraiele Toplicioara și Negrișoara.
O linie ce ar trebui să treacă pe la podul Țaranu și pe pârâul Rusului, ne desparte de Șarul Dornei, în partea nordică, iar în cea vestică de satul Neagra Șarului prin Șesul Dănești, Tinov, Pateni, Sestina Mare, Fetele Buccinișului si Izvorul Călimanului.
În partea vestică și sud-vestică, pâraiele Tomnatic și Neagra Broștenilor despart comuna de teritoriile județului Harghita.
Comuna este cuprinsă între coordonatele geografice de 47 și 17 latitudine nordica (dupa paralelele de pe glob) și de 25 și 20 longitudine estică (după meridianele de pe glob).

 

SCURTA CARACTERIZARE GEOGRAFICĂ A DEPRESIUNII DORNELOR

Depresiunea Dorna din care face parte și comuna Panaci este înconjurată de o ramă de munți din care se desprind culmi care cad sub formă de plaiuri din ce în ce mai joase către interiorul depresiunii.
Cele două subdiviziuni ale Depresiunii Dornelor pe care le-am amintit sunt împărțite printr-un pinten muntos, adesea întrerupt de văi adânci, se avântă spre Vatra Dornei, plecând din Pietrosul Câlimanului (2102 m), se continuă cu Lucaciu (1769 m), Lumea Serbii (1775 m) cu cei Doisprezece Apostoli, Tamaul (1863 m), Mărișelu (1871 m), Pietrele Roșii (1619 m) apoi Dealul Negru (1301 m), coborând la confluența Negrii Șarului cu Bistrița la localitatea Gura Negrii (800 m). Din axul muntos amintit, coboară în interior, plaiuri împadurite și cu suprafețe întinse de fânete și pășuni, cu numeroase așezări care impestrițează și dau viață peisajului pitoresc și plin de culoare.
Privind această regiune din fundul văilor, ai impresia că plaiurile, culmile muntoase radiare care se desprind din rama muntoasă și care înaintează spre interior, schimbă cu totul caracterul de depresiune. Când privești însă regiunea de pe înălțime toate neregularitățile dispar și ea apare în toată splendoarea ei ca o adevarată depresiune intramontană.
Altitudinea minima în cadrul depresiunii este de 802 m la confluența Bistriței cu Dorna iar altitudinea maxima de 1700 m, (după ce am facut media inaltimilor din jur).
Depresiunea Dornelor are o suprafata totală de 1100 km2 din care 432 km2 constituie depresiune, ceea ce reprezintă 40% și 665 km2 formează înălțimile muntoase, reprezentând 60%.